Nu a fost usor, dar a fost frumos. si ce am invatat cel mai important in toata perioada asta e ca trebuie sa iti aduci mereu aminte de inceput. de ce te-ai apucat de lucrul asta. pentru ca pur si simplu te cautau niste glume pe acasa si voiai sa le auda cat mai multi. e vorba doar de niste glume. noi suntem foarte seriosi cand muncim, dar nu luam niciodata glumele in serios. chiar daca incercam sa avem cat mai multe substraturi in materiale si cat mai multe replici cu bataie lunga, nu uitam un singur lucru: avem una din putinele “meserii” in care suntem platiti sa fim “neseriosi”. eu, personal, chiar cred ca atunci cand incepi sa iei glumele prea in serios, intri pe un drum care poate sa fie inceputul sfarsitului pentru un comedinat. nu ma intelegeti gresit. imi plac mesajele pentru cei care au urechi de auzit. dar la un show de comedie, vin in principal sa rad. altfel ma duc la o conferinta.
Si dupa atata “teorie”, sa ne intoarcem la ce va ziceam la inceput. au trecut niste ani, niste ani care, in 2010, o sa arate cam asa:
5 de cand spitalu’ 9 e singura ocupatie si sursa de venit pentru noi 3
10 ani de cand am urcat prima data pe scena
8 ani de cand a intrat cristi in trupa
7 ani de cand a aselenizat si marius
10 ani de cand m-am intalnit prima data cu mr manager nikalai
3 ani de cand lucreaza dj gogu la noi
4 ani de cand am inceput mai “serios” ) colaborarea cu dl. dragosin
6 ani de cand mi-am luat masina de tuns si n-am mai trecut pe la frizer (pe bune !)
Doamne ajuta !
Articol preluat de pe: http://doruivanovblog.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu